Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 cuprinde date şi concluzii de cercetare pentru toate domeniile esențiale ale calității vieții: condițiile de viață, învățământul, sănătatea, ocuparea, familia, mediul social şi şansele de acces social, mediul politic, condițiile comunitare, starea de spirit a populației şi preocupările de timp liber. Obiectivul acestei lucrări este de a crea o imagine cât mai completă asupra modului în care populația României se raportează la diferitele componente ale calității vieții.
Institutul de Cercetare a Calității Vieții a realizat cercetarea Calitatea vieții 2010 folosind un eşantion reprezentativ la nivel național de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s‐a desfăşurat în perioada 25 iunie‐10 iulie 2010 în 78 de localități şi 127 puncte de eşantionare. Eşantionarea utilizată este probabilistă, multistadială, eşantionul fiind extras din listele electorale. Eroarea de eşantionare este de ±3%.
Cercetarea Diagnoza calității vieții s‐a realizat anual în perioada 19901‐1999 şi în anii 2003, 2006, 2010, fiind finanțată prin programul de cercetare al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Analizele sunt realizate pe baza datelor provenite din cercetarea Calitatea Vieții 2010. Pentru a urmări evoluția în timp a valorilor înregistrate de indicatorii calității vieții, sunt prezentate, acolo unde a fost posibil şi datele pentru anii 19902, 1999 şi 2006. Anul 1990 a fost inclus ca referință şi ca punct de pornire pentru procesul de transformare post comunistă. Anul 1999 a reprezentat unul dintre cei mai dificili ani ai tranziției, în care valorile înregistrate de majoritatea indicatorilor calității vieții au avut valorile cele mai scăzute. Anul 2006 este cel pentru care s‐au cules date cel mai recent înainte de 2010 şi, în acelaşi timp, în istoria tranziției, a reprezentat o etapă de creştere economică şi stabilitate socială.
Rezultatele cercetării în anul 2010 demonstrează o nouă deteriorare a calității vieții la mulți dintre indicatorii analizați, uneori cu revenire la nivelul anului 1999 şi chiar sub valorile acestuia. Elementele de suport pentru populație, indicatori cu valori pozitive mari (variantele favorabile de răspuns întrunesc peste 50% din totalul eşantionului), sunt puține: familia, locuința, relațiile cu vecinii. Elementele cele mai critice ale calității vieții sunt temerile de impozite şi de creşterea prețurilor, veniturile insuficiente, accesibilitatea scăzută a locurilor de muncă.
Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 poate fi descărcată de aici.