Analiza sociodemografică a fenomenului îmbătrânirii populației cu implicații asupra sistemului românesc de pensii
##plugins.themes.academic_pro.article.sidebar##
Published
May 18, 2021
Download
Statistic
Downloads
Download data is not yet available.
##plugins.themes.academic_pro.article.main##
Abstract
The first part of the study has as it’s main objective to expose a brief socio-demographic analysis on the problem of aging population, both in Romania and in other European Union countries. The second part of the study follows the implications that the aging population phenomenon has on the Romanian state pension system. Also, the paper proposes an investigation of the risks to which the population aged 65 years and over is exposed in the context of the COVID-19 pandemic, based on specific comorbidities. To form an overview of these aspects, it will be used secondary data research, with information from public institutions such as: the National Institute of Statistics; Ministry of Internal Affairs; National House of Public Pensions; The Government of Romania; Financial Supervisory Authority; Eurostat; World Health Organization; United Nations Organization; Organization for Economic Co-operationand Development; as well as specific legislation and updated specialized literature. The last part of the study offers a series of conclusions which will result in several general solutions to the aging population problem.
##plugins.themes.academic_pro.article.details##
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
How to Cite
Bonea, G. V. (2021). Analiza sociodemografică a fenomenului îmbătrânirii populației cu implicații asupra sistemului românesc de pensii. Sociologie Românească, 19(1), 98-116. https://doi.org/10.33788/sr.19.1.5
References
Aghion, P., & Howitt, P. (1992). A model of growth through creative destruction. Econometrica, 60(2), 323-351.
Arpinte, D., Stănescu, S. M., & Voicu, M. (2020). Pandemia COVID19 în România, în M. Voicu (ed.), Pandemia COVID19 din perspectivă demografică, Raport social, Bucureşti: ICCV, 9-14. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-social-COVID-din-perspectiva-demografica-200518.pdf. Accesat în 18 august 2020.
Barr, N. (1998). The Economics of the Wellfare State. Anglia: Oxford University Press.
Barr, N. (2010). Long-term Care: A Sustainable Case for Social Insurance. Social Policy and Administration, 44(4), 359-374.
Becker, G. (1997). Capitalul uman. Bucureşti: All.
Beju, D. G. (2007). Coordonate ale reformei sistemului de pensii. Cazul României. Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, 20, 16-32.
Bloom, D. E., Canning, D., & Malaney, P. (2000). Population dynamics and economic growth in Asia. Population and Development Review, 26, 257-290.
Börsch-Supan, A. (2003). Labor Market Effects of Population Aging. Labour, 17(1), 5-44.
Ciucur, D., Gavrilă, I., & Popescu, C. (2004). Economie. Bucureşti: Tribuna Economică.
De Grey, A. D. N., Leonid, G. S., Olshansky, J. L., Coles, S., Cutler, G. R., Fossel, M., & Mitchell, H. S. (2002). Antiaging technology and pseudoscience. Science, 296, 656-656.
Eberstadt, N. (1997). World population implosion? Public Interest, 129, 3-22.
Galasso, V., & Profeta, P. (2004). Lessons for an Ageing Society. The Political Sustainability of Social Security Systems, 38(1), 64-115.
Gavrilov, L. A., & Heuveline, P. (2003). The encyclopedia of population. New York: Macmillan Reference USA.
Kelodjoue, S. (2014). Demographic, economic, and social challenges of the population ageing in Cameroon. New York: Sociology Study, 4(10), 902-916.
Kinsella, K., & Velkoff, V. (2001). An Aging World: 2001. Washington, D.C., U.S: Census Bureau, U.S., Government Printing Office.
Kinsella, K., & Phillips, D. (2005). Global Aging: The Challenge of Success. Population Bulletin, 60(1), 42.
Mărginean, I. (2000). Economia politicilor sociale. Bucureşti: Ars Docendi.
Mărginean, I. (2005). Politica socială şi economia de piaţă în România. Bucureşti: CIDE.
Mărginean, I. (2019). Prevederi ale legilor generale de asigurări sociale de pensii adoptate în România, anii 2000, 2010 şi 2019. Revista Calitatea Vieţii, 4, 335-353.
Mustaţă, R. (2008). Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile - între necesitate şi spontaneitate. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
Precupeţu, I., Aartsen, M., & Vasile, M. (2019). Social exclusion and mental wellbeing in older romanians. Social Inclusion, 7(3), 4-16.
Rotariu, T. (2010). Studii demografice. Iași: Polirom.
Ryan, V. C., & Bower, M. E. (1989). Relationship of socioeconomic status and living arrangements to nutritional intake of the older person. Journal of the American Dietetic Association, 89(12), 1805-1807.
Sheiner, L. (2014). The determinants of the macroeconomic implications of aging. American Economic Review, 104(5), 218-223.
Skirbekk, V. (2008). Age and productivity capacity: Descriptions, causes and policy options. Ageing Horizons, 8, 4-12.
Stanciu, M. (2020). Politici sociale adresate fenomenului îmbătrânirii populaţiei. Revista Sociologie Românească, 18(1), 155-145.
Stănculescu, S. M., & Marin, M. (2019). Dezvoltarea serviciilor sociale adresate persoanelor vârstnice în România: contribuţia fondurilor europene. Revista Calitatea Vieţii, 2, 119-145.
Stănescu, S. M. (2018). Demographic challenges and social polices in Romania. Scientific Annals of the “Alexandru Ioan Cuza” University, Iaşi: New Series Sociology and Social Work Section, 11(2), 33-48.
Stănescu, S. M., Tomescu, C., & Voicu, M. A. (2020). Morbiditatea și mortalitatea prin COVID19 în Europa și România, în M. Voicu, (ed.), Pandemia COVID19 din perspectivă demografică, Raport social, Bucureşti: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. 15-33. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-social-COVID-din-perspectiva-demografica-200518.pdf. Accesat în 8 iulie 2020.
Şeitan, M., Arteni, M., & Nedu, A. (2018). Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii. Disponibil la https://apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/Seitan_2012_Evolutia_demografica_si_sustenabilitatea_sistemului_de_pensii.pdf. Accesat în 17 septembrie 2020.
Ştefănescu, I. T. (2003). Tratat de dreptul muncii. Bucureşti: Lumina Lex.
Wallace, C., Pichler, F., & Haerpfer, C. (2012). Changing patterns of civil society in Europe and America 1995-2005: Is Eastern Europe different? Politics and Societies, 26, 3-19.
Zamfir, C. (coord.) (1999). Politici sociale în România: 1990-1998. Bucureşti: Expert.
Zamfir, E., & Zamfir, C. (coord.) (1999). Politici sociale. România în context European. Bucureşti: Expert.
Zamfir, C. (2020). Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice. 26 iunie 2020. Disponibil la https://www.romaniasociala.ro/apel-la-utilizarea-responsabila-a-datelor-publice/. Accesat în 14 august 2020.
Zamfir, C., & Zamfir, E. (2020). Calitatea vieții în timpul pandemiei: probleme și politici de răspuns. Un punct de vedere sintetic, Raport social. Bucureşti: Institutul de Cercetare a CalităţiiVieţii. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/04/Raport-social-ICCV-27-aprilie-2020.pdf. Accesat în 27 iulie 2020.
Arpinte, D., Stănescu, S. M., & Voicu, M. (2020). Pandemia COVID19 în România, în M. Voicu (ed.), Pandemia COVID19 din perspectivă demografică, Raport social, Bucureşti: ICCV, 9-14. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-social-COVID-din-perspectiva-demografica-200518.pdf. Accesat în 18 august 2020.
Barr, N. (1998). The Economics of the Wellfare State. Anglia: Oxford University Press.
Barr, N. (2010). Long-term Care: A Sustainable Case for Social Insurance. Social Policy and Administration, 44(4), 359-374.
Becker, G. (1997). Capitalul uman. Bucureşti: All.
Beju, D. G. (2007). Coordonate ale reformei sistemului de pensii. Cazul României. Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, 20, 16-32.
Bloom, D. E., Canning, D., & Malaney, P. (2000). Population dynamics and economic growth in Asia. Population and Development Review, 26, 257-290.
Börsch-Supan, A. (2003). Labor Market Effects of Population Aging. Labour, 17(1), 5-44.
Ciucur, D., Gavrilă, I., & Popescu, C. (2004). Economie. Bucureşti: Tribuna Economică.
De Grey, A. D. N., Leonid, G. S., Olshansky, J. L., Coles, S., Cutler, G. R., Fossel, M., & Mitchell, H. S. (2002). Antiaging technology and pseudoscience. Science, 296, 656-656.
Eberstadt, N. (1997). World population implosion? Public Interest, 129, 3-22.
Galasso, V., & Profeta, P. (2004). Lessons for an Ageing Society. The Political Sustainability of Social Security Systems, 38(1), 64-115.
Gavrilov, L. A., & Heuveline, P. (2003). The encyclopedia of population. New York: Macmillan Reference USA.
Kelodjoue, S. (2014). Demographic, economic, and social challenges of the population ageing in Cameroon. New York: Sociology Study, 4(10), 902-916.
Kinsella, K., & Velkoff, V. (2001). An Aging World: 2001. Washington, D.C., U.S: Census Bureau, U.S., Government Printing Office.
Kinsella, K., & Phillips, D. (2005). Global Aging: The Challenge of Success. Population Bulletin, 60(1), 42.
Mărginean, I. (2000). Economia politicilor sociale. Bucureşti: Ars Docendi.
Mărginean, I. (2005). Politica socială şi economia de piaţă în România. Bucureşti: CIDE.
Mărginean, I. (2019). Prevederi ale legilor generale de asigurări sociale de pensii adoptate în România, anii 2000, 2010 şi 2019. Revista Calitatea Vieţii, 4, 335-353.
Mustaţă, R. (2008). Sisteme de măsurare a armonizării şi diversităţii contabile - între necesitate şi spontaneitate. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
Precupeţu, I., Aartsen, M., & Vasile, M. (2019). Social exclusion and mental wellbeing in older romanians. Social Inclusion, 7(3), 4-16.
Rotariu, T. (2010). Studii demografice. Iași: Polirom.
Ryan, V. C., & Bower, M. E. (1989). Relationship of socioeconomic status and living arrangements to nutritional intake of the older person. Journal of the American Dietetic Association, 89(12), 1805-1807.
Sheiner, L. (2014). The determinants of the macroeconomic implications of aging. American Economic Review, 104(5), 218-223.
Skirbekk, V. (2008). Age and productivity capacity: Descriptions, causes and policy options. Ageing Horizons, 8, 4-12.
Stanciu, M. (2020). Politici sociale adresate fenomenului îmbătrânirii populaţiei. Revista Sociologie Românească, 18(1), 155-145.
Stănculescu, S. M., & Marin, M. (2019). Dezvoltarea serviciilor sociale adresate persoanelor vârstnice în România: contribuţia fondurilor europene. Revista Calitatea Vieţii, 2, 119-145.
Stănescu, S. M. (2018). Demographic challenges and social polices in Romania. Scientific Annals of the “Alexandru Ioan Cuza” University, Iaşi: New Series Sociology and Social Work Section, 11(2), 33-48.
Stănescu, S. M., Tomescu, C., & Voicu, M. A. (2020). Morbiditatea și mortalitatea prin COVID19 în Europa și România, în M. Voicu, (ed.), Pandemia COVID19 din perspectivă demografică, Raport social, Bucureşti: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. 15-33. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Raport-social-COVID-din-perspectiva-demografica-200518.pdf. Accesat în 8 iulie 2020.
Şeitan, M., Arteni, M., & Nedu, A. (2018). Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii. Disponibil la https://apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/Seitan_2012_Evolutia_demografica_si_sustenabilitatea_sistemului_de_pensii.pdf. Accesat în 17 septembrie 2020.
Ştefănescu, I. T. (2003). Tratat de dreptul muncii. Bucureşti: Lumina Lex.
Wallace, C., Pichler, F., & Haerpfer, C. (2012). Changing patterns of civil society in Europe and America 1995-2005: Is Eastern Europe different? Politics and Societies, 26, 3-19.
Zamfir, C. (coord.) (1999). Politici sociale în România: 1990-1998. Bucureşti: Expert.
Zamfir, E., & Zamfir, C. (coord.) (1999). Politici sociale. România în context European. Bucureşti: Expert.
Zamfir, C. (2020). Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice. 26 iunie 2020. Disponibil la https://www.romaniasociala.ro/apel-la-utilizarea-responsabila-a-datelor-publice/. Accesat în 14 august 2020.
Zamfir, C., & Zamfir, E. (2020). Calitatea vieții în timpul pandemiei: probleme și politici de răspuns. Un punct de vedere sintetic, Raport social. Bucureşti: Institutul de Cercetare a CalităţiiVieţii. Disponibil la http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2020/04/Raport-social-ICCV-27-aprilie-2020.pdf. Accesat în 27 iulie 2020.