Ştiri

eugen-blaga.jpgProfesorul universitar Eugen Blaga și-a dedicat întreaga viață dezvoltărilor instituționale, cercetării științifice și educației studenților.

A acumulat cu perseverență în mod sistematic competențe în domeniile: politici sociale, protecție socială, politici și strategii în domeniul sănătății, asigurări sociale de sănătate, ocuparea forței de muncă, asistenței sociale a șomerilor.

În  cei peste 35 de ani de activitate în instituțiile din domeniul protecției sociale a contribuit direct la înființarea și organizarea unor instituții naționale, pe care le-a și condus: Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, Departamentul de Politici, Strategii Forță de Muncă și Responsabilitatea Socială a  Corporațiilor din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

A fost un cercetător implicat constant în cunoașterea vieții sociale contribuind la fundamentarea și consolidarea politicilor în domeniul muncii și sănătății.

Apropiat de studenți a reușit să transmită către aceștia informații și să-i ajute în dobândirea de competențe prin cursurile: Managementul resurselor umane, Politica ocupării forței de muncă, Metode și tehnici de acces pe piața muncii, Politici ale serviciilor de sănătate publică.

A participat la numeroase evenimente științifice interne și internaționale în domeniul muncii, solidarității sociale și familiei, al asigurărilor sociale de sănătate, al    incluziunii sociale.

Cu prețuire eternă,
Sorin Cace,
Președinte,
Asociația Română de Sociologie

Revista Inovația Socială nr. 1/2014 este disponibilă la adresa www.inovatiasociala.ro/

Cuprins:

Secțiunea studii
Elena Erdeli, Aurelia Opriș, Dorina Ințe, Mirela Herlaș, Impactul crizei economico-financiare asupra activității cadrelor didactice
Gârlan Miktat, Victor Mocanu Tehnici de evaluare a dublei perspective pentru aplicaţii în Republica Moldova    

Secțiunea eseuri
Gheorghe Sarău, Începuturile învăţământului pentru rromi (1990-1994)

Secțiunea dezbateri: dezvoltarea României
Cătălin Zamfir, Evaluarea capacității Agenției Naționale pentru Romi
Ioan Mărginean, Dezvoltarea  comunităților sărace

Secțiunea dezbateri: răspunsul sociologiei românești la problemele actuale
Adela Șerban, Ion Glodeanu, Lucian Dumitrescu, Veronica Dumitrașcu, Ilie Bădescu, România rurală. Prioritate a unei strategii de politici sociale

Secțiunea recenzii
Adina Mihăilescu Coșul de consum al populației României de Alexandra Vîlcu
Adrian Otovescu (coord.) Sociologia comunicării. Perspective teoretice și cercetări de teren de Sergiu-Lucian Raiu
Emile Durkheim, Despre sinucidere de Larisa-Teodora Botș

Așteptăm cu interes contribuțiile dvs. !

Toate cele bune,
Echipa editorială
www.inovatiasociala.ro/

logo BVSPublicaţiile sociologice româneşti circulă cu foarte mare greutate, iar disponibilitatea acestora în format electronic este deficitară. Asociaţia Română de Sociologie şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieții lansează în acest context Biblioteca Virtuală de Sociologie, un proiect coordonat de Prof.univ.dr. Cătălin Zamfir și dr. Eugen Glăvan.

Biblioteca Virtuală de Sociologie îşi propune să publice în format electronic cărţile şi studiile de sociologie românească. Vor fi incluse cărţile şi studiile cu acordul/propunerea autorilor care îşi asumă responsabilitatea şi acordul editurii de difuzare a publicaţiilor.

În acest moment în baza de date sunt disponibile peste cinci sute de cărţi şi studii, înregistrându-se un volum de peste zece mii de materiale descărcărcate. Suntem interesaţi să lărgim colecția de publicații și, ca urmare, invităm autorii să trimită textele pe care doresc să le includă în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

In memoriam
Adrian Neculau
(30 august 1938 – 20 decembrie 2012)

adrian neculau

Profesorul Adrian Neculau susținând cursul festiv la deschiderea anului universitar 2011-2012
(Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Al. I. Cuza" din Iași)

Profesorul Adrian Neculau nu mai este printre noi... Un fulger negru a despicat cerul înghețat al acestui decembrie și a răpus viața psihosociologului cu vocație, a profesorului de excepție, a povestitorului de psihologie dăruit, a cărturarului autentic, a soțului și părintelui exemplar și, mai presus de toate, a omului de omenie care a fost Adrian Neculau. În marțea când inima lui generoasă a încetat să mai pulseze, era – îmi imaginez – senin ca o zi de primăvara: așa l-am cunoscut în urmă cu 45 de ani, așa mi-l voi aminti mereu.

Adrian Neculau s-a născut în comuna Ungureni din județul Botoșani, într-o familie de învățători. Despre ținutul natal și despre părinții săi a vorbit cu smerenie. A urmat școala primară în comună, dar, așa cum mărturisea, l-a școlit mama sa, icoană de învățătoare. Copilăria, alături de cei doi frați și o soră, i-a fost strâmtorată, dominată de teamă: părinții săi, în anii luptei de clasă, fiind când dați afară din învățământ, când reintegrați, când detașați la alte școli din alte comune. Acest lucru l-a marcat social, a învățat de copil să practice limbajul dublu pentru a supraviețui profesional – după cum mi s-a destăinuit. A absolvit Liceul „A.T. Laurian" din Botoşani, promoţia 1956. În 1962, obține licența în Pedagogie – Limba și Literatura Română la Facultatea de Litere și Filozofie din cadrul Universității din Iaşi. Nu a „prins" un loc în învățământul superior, deși a fost un student strălucit. A fost repartizat ca profesor în Chișineu-Criș (la 72 km de Oradea). A continuat să studieze, și-a conturat un orizont cultural remarcabil. Înainte de a „pătrunde" în Catedra de Psihologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", a funcționat ca psiholog la Laboratorul de psihologie C.F.R. din Iaşi. În 1974, și-a susținut doctoratul cu o teză având titlul, inedit la acea dată, „Liderii în dinamica grupurilor", care l-a consacrat ca specialist în psihosociologia grupului. Conducătorul științific al tezei sale de doctorat, academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu, i-a rămas mentor. Când lumea (foștii studenți și doctoranzi) părea să-l fi uitat pe profesorul Vasile Pavelcu, prietenul meu Adrian Neculau continua să-l viziteze, mângâindu-i bătrânețea și izolarea. Evenimentele din decembrie '89 îl găsesc pe Adrian în poziția de conferențiar. Devine profesor în 1990, apoi șeful Catedrei de Psihologie și în 1993 prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" (și-a încheiat mandatul în 2000). Deși a dobândit înalte demnități academice, profesorul Adrian Neculau a rămas „nenea Adrian". Îmi spunea că i-a „rămas la suflet" complimentul pe care i l-a făcut o doamnă secretară de la universitatea ieșană în vremea când era prorector: „Am lucrat aici cu mulți domni prorectori. Toți s-au transformat după ce au intrat în funcție. Dumneavoastră nu v-ați schimbat". Era conștient de valoarea sa: „La Iași, eu am început primul, după Mihai Ralea, să predau psihologie socială, în 1972. Eram un autodidact, nu aveam modele". În timp, a devenit el „un model" pentru studenți, masteranzi și doctoranzi. Nu este puțin lucru!

Dincolo de activitatea didactică de titular al cursurilor de „Psihologie socială", „Dinamica grupului", „Grup și organizații", „Istoria comunismului", profesorul Adrian Neculau, îndrăgit și respectat de studenți și de doctoranzi, ca și de toți (sau aproape de toți) colegii, a desfășurat și o intensă activitate instituțională. A fondat „Laboratorul de psihologie social" și a editat prima revistă academică de psihologie socială din țara noastră (Psihologia socială. Buletinul Laboratorului „Psihologia câmpului social"). În „Argument" la primul număr al revistei, Adrian Neculau schița programul construcției sale: „Scopul nostru este să facem cunoscute cercetările românești în domeniul psihologiei sociale, să stimulăm analiza societății românești din perspectiva disciplinei noastre, să valorificăm cercetările laboratorului nostru de psihologie socială. Dar și să facem cunoscute modele de abordare de vârf, personalități, cărți, direcții de cercetare afirmate sau recent impuse în laboratoare și centre de cercetare similare". A urmărit acest scop cu obstinație. Spunea despre sine: „Eu am fost stahanovist: am lucrat, într-o vreme, mai mult de 10 ore pe zi. Acum [în 2003, când am înregistrat discuția – n.n.], motoarele s-au mai răcit, dar tot citesc 4-5 ore zilnic. Uneori, stau la calculator câte 6 ore". Exemplar! Își pregătea prelegerile cu minuție și respecta orele de curs cu sfințenie. Șlefuia cu acribie studiile destinate revistelor din țară și din străinătate, precum și comunicările științifice pentru reuniunile la care participa ca invitat de onoare. La rândul său, a organizat simpozioane şi congrese internaţionale la Iaşi, la care au conferențiat unii dintre cei mai marcanți psihosociologi europeni (Willem Doise, Gilles Ferréol, Pierre de Visscher, Juan Antonio Pérez, Michel-Louis Rouquette, André Sirota ș.a.). Adrian Neculau a prezentat cu succes, fără a clama, psihologia socială în afara țării. A făcut mai mult ca oricare dintre noi pentru a conecta psihosociologia românească la fluxul de idei din Europa. Nu numai atât, în fața psihosociologilor europeni a reprezentat România. Nu întâmplător, decanul psihologiei sociale din Europa – l-am numit pe Serge Moscovici, născut la Brăila în 1925 – spunea „... le retour de la Romanie dans ma vie a un nom et un visage: Adrian Neculau" (vezi Psihologia socială și Noua Europă. In honorem Adrian Neculau, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 15).

Numele profesorului Adrian Neculau, în calitate de unic autor, este tipărit pe coperta multor cărți de referință în domeniu. Dintre acestea, amintesc (selectiv): Liderii în dinamica grupurilor (București, Editura Științifică, 1977), Grupurile de adolescenți (București, Editura Didactică și Pedagogică, 1977), A fi elev (București, Editura Albatros, 1983), A trăi printre oameni (Iași, Editura Junimea, 1989), Pedagogie socială. Experiențe românești (Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza", 1994), Memoria pierdută (Iași, Polirom, 1999), Educația adulților (Iași, Editura Polirom, 2004), Dinamica grupului și a echipei (Iași, Editura Polirom, 2007), Un psiholog în Agora (Iași, Editura Polirom, 2007), Psihologia servituții voluntare (Iași, Editura Polirom, 2011). Dintre cărțile coordonate de profesorul Adrian Neculau, s-au impus atenției specialiștilor în științele socioumane: Comportament și civilizație (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987), Cultură și personalitate (București, Editura Militară, 1991), Reprezentările sociale (București, Editura Știință și Tehnică, 1995), Minoritari, marginali, excluși (Iași, Editura Polirom, 1996), Psihologie socială. Aspecte contemporane (Iași, Editura Polirom, 1996), Câmpul universitar și actorii săi (Iași, Editura Polirom, 1996), Psihologia schimbării sociale (împreună cu G. Ferréol, Iași, Editura Polirom, 1998), Psihologia rezolvării conflictului (împreună cu Ana Stoica Constantin, Iași, Editura Polirom, 1998), Aspecte psihosociale ale sărăciei (împreună cu G. Ferréol, Iași, Editura Polirom, 1999), Analiză și intervenție în grupuri și organizații (Iași, Editura Polirom, 2000), Dinamica grupurilor (împreună cu P. De Visscher, Iași, Editura Polirom, 2001), Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu (împreună cu L. Vlăsceanu, D. Potolea și A. Miroiu, Iași, Editura Polirom, 2002), Violența. Aspecte psihosociale (împreună cu G. Ferréol, Iași, Editura Polirom, 2003), Viața cotidiană în comunism (Iași, Editura Polirom, 2004), Psihosociologia crizei (împreună cu Jacqueline Barus-Michel, București, Editura Trei, 2011). Profesorul Adrian Neculau a coordonat două manuale de psihologie socială (pentru învățământul universitar și preuniversitar), a publicat peste 75 de studii în volume și mai mult de 100 de articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate. La Editura Polirom a coordonat colecțiile „Collegium" și „Psihologie şi Psihologie aplicată".

Creator al școlii românești a reprezentărilor sociale, profesorul Adrian Neculau s-a bucurat de o recunoaștere binemeritată. A fost vicepreședinte al Asociației Psihologilor din România, a primit titlul de „Doctor Honoris Causa" al Universității de Vest (Timișoara), a fost redactor-șef adjunct al Revistei de psihologie (editată de Academia Română), a făcut parte din colegiul de redacție al revistei Sociologie Românească (editată de Asociația Sociologilor din România) și al altor reviste editate de universitățile înființate după 1989. A fost membru în comitetele de redacţie ale unor reviste internaţionale prestigioase (Cahiers internationaux de psychologie sociale; Revue de Psychothérapie Psychanalytique de Groupe ; Psychologie et Société Nouvelle Revue de psychosociologie).

Profesorul Adrian Neculau a fost membru şi membru fondator al unor asociaţii profesionale europene de profil (L'Observatoire Européen des Représentations Sociales, European Association of Experimental Social Psychology, Association pour la Diffusion de la Recherche Internationales en Psychologie Sociale, Centre International de Recherche, Formation et Intervention Psychosociologique). A activat ca membru în comitetul executiv al consorţiului European PhD on Social Representations and Communication and So.Re.Com.THEmatic NETwork, Università degli studi di Roma 'La Sapienza', care organizează doctoratul european în psihologie socială.

Adrian Neculau, aș putea spune, mi-a fost prieten de-o viață. Am scris împreună primul curs universitar de psihosociologie industrială, pe care l-am intitulat Elemente de sociologie industrială (Iași, Tipografia Universității „Al. I. Cuza", 1975). Am colaborat la câteva dintre volumele pe care le-a coordonat, mi-a prefațat Un secol de cercetări psihosociologice (Iași, Editura Polirom, 2002). Deși nu gândeam la fel rostul psihosociogiei, m-a ajutat să public în colecțiile de care se îngrijea la Editura Polirom. Am împărtășit aproape aceleași griji, speranțe și idealuri și, chiar dacă umbra politicii a înnegurat în ultimul timp relațiile dintre noi, l-am simțit mereu prezent în gândurile mele și imaginea sa îmi va rămâne permanent vie. Nu voi uita zâmbetul lui care exprima împăcarea cu sine și cu lumea, bucuria unei vieți împlinite, atingerea scopului mărturisit al activității sale de după decembrie '89: conectarea cercetării psihosociologice românești la câmpul de cercetare european, ajutarea tinerilor să „iasă în lume" și să devină nume cunoscute în psihologia socială, inițierea unei construcții instituționale solide în acest domeniu.

Septimiu Chelcea, profesor onorific,
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială,
Universitatea din București
22.12.2012

adrian neculau sc

(La Bârnova, în 2010. Foto. S.C.)

 

ars_conf2012_front

 

Noi informații pentru colegii care sunt interesați să participe la Conferința Internațională "Sociologia europeană: noi provocări și oportunități", organizată de Asociația Română de Sociologie, Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Socio-Umane și Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Romane în zilele de 27-29 septembrie 2012. S-au obținut câteva facilitați, mai ales pentru cei tineri:
1. locuri gratuite in căminele studențești;
2. facilitați/reduceri importante la casa de oaspeți;
3. pentru tineri scutiri/reduceri taxe de participare.

Vă rugăm să ne anunțați cât de repede posibil intenția de participare pentru a putea să obținem reducerile/scutirile posibile.

Pentru mai multe informații vă invităm să consultați pagina web a conferinței www.conference.arsociologie.ro sau să trimiteți întrebări la adresa electronică This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

 

Președintele comitetului științific,

Prof.univ.dr. Cătălin Zamfir
Membru corespondent al Academiei Române
Președinte al Asociației Române de Sociologie

The "European Data Laboratory for Comparative Social Research – EUROLAB" is pleased to invite application for one month research visits. Individual researchers may apply for support to access the EUROLAB for maximum one month between September 2012 and December 2012. GESIS covers travel costs (economy class, up to 500 Euro) and accommodation. The deadline for applications is 15th of April 2012. An international selection panel will evaluate the applications on a competitive basis. The applications will be assessed depending on the on scientific merit.

EUROLAB is a research infrastructure for comparative social research, which offers on-site services to the scientific community. EUROLAB supports research projects with a comparative focus, facilitates research collaboration in comparative social research, fosters research networks and organizes symposia on relevant topics of social science research.

What is provided?

• On-site access to resources in comparative social research (data, including data with restricted access, library, software)
• Methodological and substantive advice on research topic
• Practical and logistic support, partly financial support

For more information on application procedure and on EUROLAB please visit: www.gesis.org/en/institute/competence-centers/european-data-laboratory.

Apel pentru lucrări revista Sociologie Românească, numărul 3/2012

"Dimitrie Gusti şi Petre Andrei în gândirea social-politică românească"

 

Coordonator: Sebastian Năstuță, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi.

Evoluția sociologiei româneşti este intrinsec legată de personalitatea lui Dimitrie Gusti. Activitatea sa la Universitatea din Iaşi (1910 - 1920), la Universitatea din Bucureşti (1920 - 1947) sau la Institutul Social Român şi forurile de dezbatere ştiințifică pe care le-a inițiat în cele două centre universitare  au pus bazele sociologiei academice româneşti.

Considerați alături de Dimitrie Gusti drept cele mai reprezentative figuri ale sociologiei interbelice, Petre Andrei, Henri H. Stahl şi Traian Herseni au fost studenți, doctoranzi şi colaboratori apropiați ai acestuia. Spre deosebire de Stahl sau Herseni, care vor rămâne adepții sociologiei militans promovate de Gusti, Petre Andrei este mai degrabă un adept al sociologiei cogitans, despărțindu-se teoretic de Dimitrie Gusti şi fiind în anumite momente chiar un critic al monografismului şcolii gustiene. Acesta este motivul principal pentru care propunem o abordare paralelă a activității celor doi sociologi români.

Numărul special al revistei Sociologie Românească (3/2012) dedicat celor două personalități va găzdui lucrări care doresc să contribuie la clarificarea unor aspecte precum: asemănările şi deosebirile dintre concepțiile sociologice ale celor doi, importanța şi impactul în domeniul ştiințelor sociale a sistemelor sociologice promovate de aceştia, impactul activității academice şi administrative a celor doi, influența contextului socio-cultural şi politic asupra activității şi operei lor etc. Invităm la această dezbatere sociologi, etnologi, politologi și istorici care să prezinte atât abordări comparative cât şi abordări focalizate pe activitatea fiecăruia dintre ei. 

 

Data limită pentru primirea articolelor: 15 Iunie 2012.

Va rugăm sa trimiteţi articolele in format Word, respectând instrucţiunile pentru autori găsite pe pagina web a revistei: www.arsociologie.ro/ro/sociologieromaneasca/instructiuni-autori, coordonatorului acestui număr: Sebastian Năstuță, Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

Apel pentru lucrări "Spațiul rural, între reconstrucție și dezvoltare"

Sociologie Românească, numărul 2/2012

 

Coordonator: Gheorghe Şişeştean, Universitatea din Oradea

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în jur de 45% din populaţia României locuiește în mediul rural. Chiar dacă în perioada post-comunistă multe comune au devenit oraşe, nu se poate ascunde deficitul pe care îl prezintă acestea față de mediul urban. Lucrările sociologice şi antropologice pe această temă, oricum insuficiente, sunt departe de a oferi o perspectivă coerentă asupra specificităţii ruralului şi posibilelor sale evoluţii.

Revenirea la mica proprietate ţărănească poate fi interpretată în logicile acţiunii sociale de reconstrucţie a ţărănimii? Care sunt dimensiunile unei asemenea reconstrucţii ale unui rural reţărănizat? Asistăm la apariția unui neorural, ca în Europa de Vest, care marchează de fapt «sfârşitul ţărănimii»? Cum se construieşte neoruralul? Ce ruralităţi vor dispărea și care sunt capabile de supravieţuire, adaptabilitate şi modernizare? Cum se articulează legislaţia UE şi caracteristicile actualei economii rurale bazate pe economia de subzistenţă? Care sunt dimensiunile economice importante configurate în prezent în rural? Mai poate fi gândit satul din perspectiva unei culturi specifice? Cultura tradiţională mai este de actualitate sau a rămas doar o construcţie teoretică încărcată de nostalgie? Sociabilitatea rurală, atât de invocată, ca o caracteristică a ruralităţii ţărăneşti, mai este de actualitate? Individualismul sau asociativitatea sunt dominante acum în satele româneşti?

Sunt doar câteva dintre posibilele întrebări dintr-o posibilă dezbatere privind ruralul actual românesc. Numărul special al revistei Sociologie Românească (2/2012) va găzdui lucrări care doresc să contribuie la clarificarea acestor aspecte, construind perspective explicative și conturând tendinţe. Invităm la această dezbatere sociologi, antropologi și istorici care să prezinte atât abordări calitativiste cât şi cantitativiste, atât sincronice cât şi diacronice.

 

Data limită pentru primirea articolelor: 10 aprilie 2012.

Vă rugăm sa trimiteţi articolele in format Word, respectând instrucţiunile pentru autori găsite pe pagina web a revistei: www.arsociologie.ro/ro/sociologieromaneasca/instructiuni-autori, coordonatorului acestui număr: Gheorghe Şişeştean, Universitatea din Oradea, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

cover_cvr_2010Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 cuprinde date şi concluzii de cercetare pentru toate domeniile esențiale ale calității vieții: condițiile de viață, învățământul, sănătatea, ocuparea, familia, mediul social şi şansele de acces social, mediul politic, condițiile comunitare, starea de spirit a populației şi preocupările de timp liber. Obiectivul acestei lucrări este de a crea o imagine cât mai completă asupra modului în care populația României se raportează la diferitele componente ale calității vieții.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții a realizat cercetarea Calitatea vieții 2010 folosind un eşantion reprezentativ la nivel național de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s‐a desfăşurat în perioada 25 iunie‐10 iulie 2010 în 78 de localități şi 127 puncte de eşantionare. Eşantionarea utilizată este probabilistă, multistadială, eşantionul fiind extras din listele electorale. Eroarea de eşantionare este de ±3%.

Cercetarea Diagnoza calității vieții s‐a realizat anual în perioada 19901‐1999 şi în anii 2003, 2006, 2010, fiind finanțată prin programul de cercetare al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Analizele sunt realizate pe baza datelor provenite din cercetarea Calitatea Vieții 2010. Pentru a urmări evoluția în timp a valorilor înregistrate de indicatorii calității vieții, sunt prezentate, acolo unde a fost posibil şi datele pentru anii 19902, 1999 şi 2006. Anul 1990 a fost inclus ca referință şi ca punct de pornire pentru procesul de transformare post comunistă. Anul 1999 a reprezentat unul dintre cei mai dificili ani ai tranziției, în care valorile înregistrate de majoritatea indicatorilor calității vieții au avut valorile cele mai scăzute. Anul 2006 este cel pentru care s‐au cules date cel mai recent înainte de 2010 şi, în acelaşi timp, în istoria tranziției, a reprezentat o etapă de creştere economică şi stabilitate socială.

Rezultatele cercetării în anul 2010 demonstrează o nouă deteriorare a calității vieții la mulți dintre indicatorii analizați, uneori cu revenire la nivelul anului 1999 şi chiar sub valorile acestuia. Elementele de suport pentru populație, indicatori cu valori pozitive mari (variantele favorabile de răspuns întrunesc peste 50% din totalul eşantionului), sunt puține: familia, locuința, relațiile cu vecinii. Elementele cele mai critice ale calității vieții sunt temerile de impozite şi de creşterea prețurilor, veniturile insuficiente, accesibilitatea scăzută a locurilor de muncă.

Lucrarea Calitatea vieţii în România 2010 poate fi descărcată de aici.

Numărul 1 pe 2011 al revistei Sociologie Românească a apărut la Editura Institutului European. Puteţi citi sumarul şi rezumatele în secţiunea revistei.

SR_1_2011_coperta